Era ultima lor ceartă, măcar asta era clar. Dar deşi o anticipa de zile, sau poate chiar de luni în şir, nimic nu reuşi să domolească mânia şi indignare care creştea acum în ea. Greşeala fusese a ei, însă refuzase s-o recunoască. Fiecare argument pe care încercase să-l avanseze, fiecare tentativă de adoptare a unei atitudini conciliatoare şi rezonabile fusese distorsionată, răstălmăcită şi întoarsă împotriva ei. Cum îndrăznea să aducă vorba de seara cu desăvîrşire nevinovată pe care o petrecuse in acel local cu G si cu ceilalti ? Cum îndrăznea să spună că darul de la ea era „jalnic” şi să susţină că i se păruse „prefăcuta” când i-l înmanase?
Îşi aţinti privirea undeva în faţă,pe fereastra fără să vadă ceva anume şi fără să ţină seama unde se afla sau cine îl înconjura. „Mincinoaso”, îi spuse el în gînd. Pe urmă îşi dădu drumul şi, în ciuda dinţilor încleştaţi, izbuti să strige:
— Mincinoaso!
După aceea ,a observat ca el se simţise ceva mai bine.
Uriaş, cenuşiu şi impunător, cerul parca o certa.Abia atunci observase ca incepuse sa ploua,crengile copacilor se unduiau sub apăsarea unei nelinişti infinite.
Poate că grupul de patru străini de la masa ei îi ceruse voie să se aşeze, sau poate că nu. Ea nu mai ţinea minte. Acum se părea că străinii începeau să discute în contradictoriu, dar ea nu auzea ce se spunea, deşi le conştientiza vocile care se ridicau şi coborau într-un contrapunct furios. Ceea ce auzea şi vedea în minte era mult mai real în clipa aceea. Un cuvânt singur, înveninat. Nişte ochi în care lucea lumina unei uri indiferente. Sentimentul că, în loc să i se vorbească, fusese scuipată. O întâlnire care durase două secunde sau mai puţin? – însă pe care o retrăia involuntar în gând de peste o jumătate de oră. Ochii aceia, cuvântul acela — nu avea cum să scape de ele cel puţin pentru un timp. Chiar şi acum, pe cand vocile din jur deveneau mai zgomotoase şi mai însufleţite, simţea crescand în ea un nou val de panică. Închise ochii.
Dupa un timp, nu-i mai tremurau mâinile. Poate ca momentul critic trecuse.
Să fi fost doar un vis?
